Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - Regulament din 01 aprilie 2004

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină din 01.04.2004  

În vigoare de la 03 mai 2004

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 389 din 03 mai 2004. Formă aplicabilă la 28 aprilie 2021.

   Art. 1. -  Comandamentul Operativ pentru Depoluare Marină, denumit în continuare CODM, reprezintă organismul de planificare şi coordonare a răspunsului în caz de poluare marină cu hidrocarburi şi se află în subordinea prefectului judeţului Constanţa, în calitate de coordonator general. 
   Art. 2. -  CODM este condus de coordonatorul general - prefectul judeţului Constanţa şi are ca înlocuitori în activităţile de depoluare marină pe preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi pe preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, pentru zona de responsabilitate a judeţului Tulcea. 
   Art. 3. -  Personalul din CODM îşi va desfăşura activităţile, atât pe timp de rutină, cât şi pe timpul coordonării activităţilor de intervenţie în caz de poluare marină cu hidrocarburi, în spaţiul pus la dispoziţie în acest scop Inspectoratului de Protecţie Civilă Judeţeană Constanţa, denumit în continuare IPCJ Constanţa, de către Consiliul Judeţean Constanţa, denumit în continuare CJC. 
   Art. 4. -  Pentru coordonarea activităţilor de intervenţie şi transmiterea operativă a situaţiilor în cazul producerii unei poluări marine cu hidrocarburi pentru zona de responsabilitate a judeţului Tulcea, în cadrul Inspectoratului de Protecţie Civilă Tulcea, denumit în continuare IPCJ Tulcea, se va organiza şi va funcţiona o celulă de răspuns operativă formată din 4 persoane, care se subordonează pe linie de specialitate CODM prin Divizia pentru operaţii terestre. Modificarea schemei de încadrare cu personal pentru IPCJ Tulcea se va realiza prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe baza propunerilor formulate de Comandamentul Protecţiei Civile. 
   Art. 5. -  CODM are în subordine următoarele structuri: 
   1. Divizia pentru operaţii maritime, constituită conform prevederilor legale, se află în coordonarea Autorităţii Navale Române, denumită în continuare ANR, şi reprezintă totalitatea forţelor şi mijloacelor de răspuns ce pot activa pe mare, în conformitate cu prevederile legilor în vigoare. 
    Atribuţiile Diviziei pentru operaţii maritime sunt cele prevăzute în legislaţia română care reglementează activitatea de depoluare marină cu hidrocarburi. 
    În structura Centrului Maritim de Căutare şi Salvare Constanţa, denumit în continuare MRCC, din cadrul ANR, pentru incidentele de poluare marină se va organiza un punct naţional operativ de contact (PNOC-M), care are ca responsabilitate primirea rapoartelor privind incidentele de poluare pe mare şi în porturile maritime, de asigurare a comunicaţiilor în cadrul Diviziei pentru operaţii maritime cu forţele de intervenţie şi sursa care raportează incidentul. PNOC-M funcţionează în regim de lucru permanent (24 de ore). 
    Pentru o conducere unică şi în scopul operaţionalizării sistemului de comunicaţii şi intervenţii în caz de urgenţă, operatorii PNOC-M şi cei care aparţin Companiei Naţionale de Radiocomunicaţii Navale "Radionav" - S.A. vor aplica planurile şi procedurile de coordonare ale sistemului SAR-OPRC; 
   2. Divizia pentru operaţii terestre, constituită conform prevederilor legale, este coordonată de IPCJ Constanţa şi reprezintă totalitatea forţelor şi mijloacelor de răspuns în scopul realizării unei intervenţii eficiente în cazul producerii unei poluări marine cu hidrocarburi, ce poate afecta zona costieră. 
    În structura Administraţiei Naţionale "Apele Române" Direcţia Apelor Dobrogea Litoral, denumită în continuare D.A.D.L., pentru incidentele de poluare terestră, se va organiza şi va funcţiona Punctul naţional operativ de contact (PNOC-T), care are ca sarcină primirea rapoartelor privind incidentele de poluare pe mare, în porturile maritime sau ţărm, ce pot afecta zonele costiere atât din zona de responsabilitate a judeţului Constanţa, cât şi a judeţului Tulcea, precum şi de asigurare a comunicaţiilor în cadrul Diviziei pentru operaţii terestre. PNOC-T funcţionează în regim de lucru permanent (24 de ore). 
    În scopul realizării unei informări prompte şi al activării Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare maritimă cu hidrocarburi, denumit în continuare Plan, în cazul producerii unei poluări marine cu hidrocarburi în zona de responsabilitate a judeţului Tulcea, în cadrul IPCJ Tulcea va funcţiona o celulă de răspuns, cu regim de lucru permanent, menţionată la art. 4. 
   Art. 6. -  Comitetul consultativ pentru depoluare marină reprezintă organismul tehnic consultativ al CODM, cu activitate nepermanentă, şi este constituit din reprezentanţi nominalizaţi conform Hotărârii Guvernului nr. 1.593/2002. 
   Art. 7. -  Atribuţiile Comitetului consultativ pentru depoluare marină sunt următoarele: 
   a) asigură consilierea coordonatorului general pe probleme de specialitate; 
   b) oferă consultanţă în identificarea necesarului de echipament tehnic, personal ştiinţific, administrativ, logistic, necesare îndeplinirii atribuţiunilor CODM, la solicitarea unităţilor nominalizate în Plan; 
   c) stabileşte grupul de experţi care participă la toate etapele de cooperare şi răspuns la solicitarea CODM; 
   d) se întruneşte la iniţiativa coordonatorului general ori de câte ori este necesar; 
   e) elaborează agenda de lucru şi o transmite cu cel puţin 15 zile înainte membrilor Comitetului consultativ pentru depoluare marină; 
   f) participă la implementarea strategiilor şi metodelor generale de combatere a poluărilor marine accidentale la nivel naţional şi la reactualizarea periodică a Planului, pe baza analizei tehnico-economice a răspunsului, efectuat la nivel naţional, şi a informaţiilor de pe plan regional; 
   g) cooperează cu membrii Secretariatului tehnic permanent al Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, în cazul poluărilor majore (nivel 3), şi cu alte organisme similare, după caz, pentru dezvoltarea unei strategii de integrare a CODM în cadrul activităţii de combatere a dezastrelor; 
   h) participă la pregătirea documentaţiilor tehnico-economice în vederea cooperării cu ţările vecine şi cu organizaţiile internaţionale; 
   i) participă la elaborarea comunicatelor pentru massmedia; 
   j) participă la elaborarea obiectivelor şi metodologiei în cadrul planului anual pentru antrenament şi exerciţii; 
   k) elaborează propuneri privind achiziţionarea în mod unitar a echipamentelor de răspuns şi a dotărilor minime corespunzătoare; 
   l) recomandă priorităţile de finanţare şi modul de asigurare a surselor de finanţare; 
   m) în cazul poluărilor marine majore, la solicitarea coordonatorului general, va participa la realizarea răspunsului. 
   Art. 8. -  Funcţionarea CODM: 
   a) în cadrul CODM funcţionează un secretariat permanent, denumit în continuare SP, organizat ca structură distinctă, care are ca sarcini principale: alarmarea forţelor componente din cadrul Planului, elaborarea sintezelor şi rapoartelor pentru coordonatorul general, asigurarea legăturilor de comunicaţie între forţele participante la acţiunile de intervenţie şi coordonarea intervenţiei în cadrul celor două divizii. Operativitatea şi permanenţa SP se vor asigura de IPCJ Constanţa, după suplimentarea statului de organizare cu 5 posturi. Modificarea schemei de încadrare cu personal pentru IPCJ Constanţa se va realiza pe baza propunerilor formulate de Comandamentul Protecţiei Civile; 
   b) CODM va funcţiona în perioada de rutină prin SP şi cele două puncte naţionale operative de contact PNOC M şi T; 
   c) în caz de poluare majoră (nivel 3), organul constatator, ANR şi D.A.D.L., conform competenţelor, prin IPCJ Constanţa, propun coordonatorului general activarea CODM; 
   d) coordonarea generală a acţiunilor de răspuns în această situaţie se realizează de către prefect, prin şeful IPCJ Constanţa. Coordonarea forţelor navale este făcută de reprezentanţii ANR, iar a forţelor terestre de către IPCJ Constanţa. 
   Art. 9. -  Funcţionarea Diviziei pentru operaţii maritime: 
   a) personalul de coordonare al MRCC va fi pregătit şi antrenat corespunzător, prin exerciţii periodice, în scopul unei intervenţii prompte şi eficace; 
   b) identifică poluarea şi organizează răspunsul; 
   c) pentru zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", reprezentantul ANR îşi menţine funcţia de coordonator pentru operaţii maritime; 
   d) pentru descărcările de dimensiuni mai mici (nivel 1 şi 2), coordonarea acţiunilor va fi acoperită de personalul nominalizat al Diviziei pentru operaţii maritime, prin serviciile de specialitate; 
   e) constatarea poluărilor se va efectua de către ANR, împreună cu autorităţile abilitate conform prevederilor legale. 
   Art. 10. -  Funcţionarea Diviziei pentru operaţii terestre: 
   a) personalul de coordonare al IPCJ Constanţa, împreună cu personalul de coordonare al D.A.D.L., va fi antrenat corespunzător prin exerciţii periodice în scopul unui răspuns rapid şi eficient; 
   b) D.A.D.L., în calitate de organ constatator, identifică poluarea şi elementele acesteia conform competenţelor şi organizează intervenţia sub coordonarea IPCJ Constanţa; 
   c) asigură supravegherea costieră a descărcărilor de hidrocarburi prin D.A.D.L.; 
   d) responsabilitatea intervenţiei pentru curăţarea zonei costiere în caz de poluare majoră (nivel 3) este atribuită coordonatorului pentru operaţii terestre; 
   e) pentru descărcările de nivel 1 sau 2, coordonarea acţiunilor va fi acoperită de personalul nominalizat al Diviziei pentru operaţii terestre, prin serviciile de specialitate. 
   Art. 11. -  Personalul cu responsabilităţi din cadrul CODM 
   1. Coordonatorul general al CODM este prefectul judeţului Constanţa, care poate delega autoritatea preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa. 
   2. Coordonatorul pentru operaţii maritime este reprezentantul ANR în CODM şi se subordonează coordonatorului general. 
   3. Coordonatorul pentru operaţii terestre este şeful IPCJ Constanţa şi se subordonează coordonatorului general. 
   4. Coordonatorii de serviciu ai diviziilor de intervenţie maritimă, respectiv terestră, sunt reprezentaţi de personalul de serviciu şi decizie al acestora, fiind subordonaţi coordonatorilor pentru operaţii maritime sau terestre ai CODM, şi sunt nominalizaţi din cadrul următoarelor structuri: 
   - ANR; 
   - D.A.D.L. - Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră; 
   - IPCJ Constanţa şi Tulcea; 
   - Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa; 
   - Statul Major al Forţelor Navale; 
   - Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; 
   - Brigada de Pompieri "Dobrogea" a judeţului Constanţa; 
   - Inspectoratul de Protecţie Sanitară şi Medicină Preventivă Constanţa. 
   5. Operatorii de serviciu ai punctelor naţionale operative de contact se subordonează coordonatorilor pentru operaţii maritime şi terestre ai CODM. 
   Art. 12. -  Responsabilităţile coordonatorului general: 
   a) este responsabil pentru conducerea operaţiunilor în caz de poluare marină majoră (nivel 3), gestionând toate problemele legate de combaterea descărcărilor de hidrocarburi şi pentru organizarea intervenţiei; 
   b) asigură direct sau prin locţiitorul acestuia legătura şi transmiterea datelor, în situaţii de urgenţă, cu Comandamentul Protecţiei Civile şi Secretariatul tehnic permanent al Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor; 
   c) întocmeşte mesajele necesare pentru informarea statelor vecine şi coordonează activitatea în cadrul cooperării în planul regional, atunci când poluarea constituie o ameninţare pentru acestea; 
   d) colaborează cu forţele de intervenţie, altele decât cele naţionale, solicitate şi aprobate de către Guvern; 
   e) solicită prin Ministerul Afacerilor Externe, în numele statului român, asistenţă de la şi către alte state, pe baza propunerii înaintate de CODM; 
   f) în toate acţiunile se consultă, după caz, cu Comitetul consultativ pentru depoluare marină. 
   Art. 13. -  Responsabilităţile coordonatorilor pentru operaţiuni maritime, respectiv terestre: 
   a) hotărăsc modul de întrebuinţare a bazei materiale şi a forţelor de intervenţie disponibile din Plan; 
   b) coordonează toate activităţile operative ce privesc intervenţia; 
   c) asigură legătura cu punctele naţionale operative de contact; 
   d) înregistrează evidenţa operaţiunilor şi mijloacelor utilizate în baza de date a punctelor naţionale operative de contact (PNOC T şi M); 
   e) asigură forţe şi mijloace pentru colectarea probelor şi a altor dovezi necesare pentru formularea cererilor de compensare a pagubelor; 
   f) asigură transmiterea regulată a rapoartelor şi informaţiilor asupra situaţiei către CODM; 
   g) asigură coordonarea forţelor destinate intervenţiei specifice celor două divizii în aria de responsabilitate a fiecăreia; 
   h) formulează recomandări către SP al CODM asupra termenului de încheiere a operaţiunii; 
   i) se asigură că tot echipamentul utilizat în intervenţie este curăţat corespunzător, întreţinut şi conservat înaintea predării; 
   j) întocmesc raportul final asupra întregii operaţiuni, incluzând recomandări pentru modificări în procedurile operaţionale, eventualele revizuiri, aprecieri privind performanţele echipamentului, sugestii pentru echipament suplimentar şi propuneri pentru îmbunătăţirea programelor de antrenament şi exerciţii şi a planurilor locale de intervenţii; 
   k) încheie protocoale cu unităţi şi organisme capabile şi abilitate de către CODM să intervină în cazul poluărilor marine cu hidrocarburi; 
   l) conduc exerciţii de simulare anuale pe linia depoluării marine cu hidrocarburi. 
   Art. 14. -  Responsabilităţile coordonatorilor de serviciu: 
   a) investighează, verifică şi clarifică aspectele legate de poluarea raportată; 
   b) iniţiază operaţia de intervenţie, declanşând planurile locale de acţiune în cazul poluărilor minore (nivel 1 sau, după caz, nivel 2), dacă este necesar; 
   c) informează coordonatorii pentru operaţiuni maritime şi terestre în cazul unei poluări medii (nivel 2) sau majore (nivel 3) ori al iminenţei pericolului unor astfel de poluări, în funcţie de situaţie; 
   d) evaluează situaţia şi activează toate mijloacele pentru a opri sau a reduce descărcarea de hidrocarburi, conform competenţelor; 
   e) acţionează pentru limitarea consecinţelor ecologice sau economice ale poluării marine în zona lor de competenţă; 
   f) îi informează fără întârziere, utilizând punctele naţionale operative de contact, pe coordonatorii pentru operaţiuni maritime şi terestre ai CODM, în funcţie de situaţie, despre accident şi asupra acţiunilor luate. 
   Art. 15. -  Responsabilităţile operatorilor de serviciu: 
   a) primesc şi transmit imediat toate informările privind descărcările de hidrocarburi asupra incidentelor de poluare marină şi terestră către coordonatorul de serviciu din cadrul SP al CODM; 
   b) primesc şi transmit (prin dispoziţie a coordonatorilor pentru operaţiuni maritime şi terestre) orice informare asupra incidentelor de poluare notificate în zona românească sau din alte ţări, în cadrul cooperării regionale; 
   c) stabilesc cele mai bune comunicări posibile şi legături directe între CODM şi părţile implicate într-o descărcare de hidrocarburi. 
   Art. 16. -  Responsabilităţile CODM: 
   a) primeşte rapoarte asupra incidentelor observate care au ca rezultat sau pot genera o poluare marină; 
   b) primeşte rapoarte asupra unei poluări observate pe mare atât în apele teritoriale proprii, cât şi în apele teritoriale ale altor state, în cadrul cooperării regionale; 
   c) primeşte rapoarte asupra incidentelor de poluare marină, cu consecinţe observate la ţărm; 
   d) verifică sursa de informaţie; 
   e) evaluează rapoartele primite şi, dacă este necesar, verifică descărcarea de hidrocarburi raportată; 
   f) iniţiază operaţiile de răspuns, în funcţie de situaţie, realizând următoarele etape şi acţiuni: 
   - evaluează natura poluării şi prognozează amploarea şi propagarea undei de poluare; 
   - alarmează şi mobilizează forţele de intervenţie prin notificare scrisă; 
   - declanşează acţiuni care pot elimina sau diminua scurgerea de la sursă prin activarea forţelor de intervenţie; 
   - monitorizează poluarea până la eliminarea ameninţărilor efectelor acesteia; 
   - în cazul unei poluări care poate constitui o ameninţare pentru securitatea valorilor umane, de mediu, economice sau recreaţionale, va limita efectele în zona afectată, cu ajutorul barajelor sau al altor echipamente şi materiale disponibile şi permise ori prin iniţierea unei operaţiuni de colectare, înainte sau după ce poluarea a atins ţărmul; 
   - decide, la propunerea coordonatorilor pentru operaţiuni maritime şi terestre sau prin consultarea Comitetului consultativ pentru depoluare marină, momentul în care să înceteze operaţiunile de combatere a poluării; 
   - colectează şi păstrează în siguranţă, în conformitate cu prevederile legale, evidenţele asupra poluării şi cauzelor sale, în scopul pregătirii pretenţiilor şi compensaţiilor pentru litigiile juridice; 
   - pregăteşte documentaţia necesară pentru procesul juridic legat de poluare; 
   - asigură un punct focal pentru informarea tuturor agenţilor implicaţi; 
   - informează populaţia asupra situaţiei, cauzelor şi acţiunilor luate sau care se vor lua; 
   - informează permanent autorităţile naţionale asupra situaţiei descărcării de hidrocarburi şi elaborează raportul pentru mass-media; 
   - pregăteşte un raport detaliat acoperind toate aspectele descărcării de hidrocarburi, inclusiv costurile răspunsului; 
   - mobilizează resursele umane şi echipamentul, inclusiv pe cele provenite din surse din afara Planului, pe bază de contracte, acorduri sau protocoale; 
   g) decide asupra direcţiilor strategice ce se impun şi stabileşte acţiunea de intervenţie; 
   h) decide asupra zonelor expuse riscurilor celor mai ridicate, în scopul determinării măsurilor ce trebuie luate şi a resurselor de răspuns în cazul unui incident; 
   i) pentru zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", coordonatorul general cooperează cu prefectul judeţului Tulcea; 
   j) organizează din punct de vedere administrativ şi operaţional activitatea de rutină (întocmind procedurile administrative şi financiare) şi în plus activitatea de intervenţie în cazul situaţiilor de poluare majoră (nivel 3); 
   k) participă la cooperările ce se negociază cu structurile guvernamentale şi private care pot fi implicate într-o situaţie de descărcare de hidrocarburi; 
   l) urmăreşte actualizarea în permanenţă a Planului şi anexelor sale cu noi date şi informaţii; 
   m) identifică, stabileşte, marchează pe hărţi şi organizează, împreună cu autorităţile locale, amplasamentele de-a lungul coastei pentru depozitarea temporară şi finală a materialelor colectate impurificate cu hidrocarburi; 
   n) stabileşte o strategie de investiţii privind logistica de răspuns şi reactualizează inventarele la nivel naţional şi contractele pentru echipamentul care se poate contracta din partea sectorului privat; 
   o) iniţiază propuneri spre analiză, ori de câte ori este necesar, Comitetului consultativ pentru depoluare marină, privind organizarea operaţională a procedurilor sau pentru înlocuirea şi achiziţionarea echipamentului necesar, conform necesităţilor ocazionate de răspuns; 
   p) elaborează programele anuale de activitate şi revizuieşte programele de antrenamente şi exerciţii pentru depoluare marină, ce vor fi analizate de Comitetul consultativ pentru depoluare marină şi apoi supuse aprobării, de către coordonatorul general, ministerelor implicate; 
   r) stabileşte numărul, tipul antrenamentelor şi exerciţiilor, data efectuării lor şi le coordonează; 
   s) aprobă prin coordonatorul general programul anual pentru antrenament şi exerciţii; 
   t) urmăreşte instruirea periodică a personalului în cadrul cursurilor organizate de instituţiile abilitate. 
   Art. 17. -  Sarcinile SP al CODM. 
    Împreună cu punctele naţionale operative de contact (PNOC M şi T): 
   1. obţine informaţii asupra caracteristicilor materialului poluant, greutăţii specifice, viscozităţii, valorii punctului de inflamabilitate la temperatura apei mării, caracteristicilor de distilare a hidrocarburii descărcate în mare şi a altor parametri care se consideră necesari acţiunilor de răspuns; 
   2. prognozează mişcările materialului poluant descărcat, în concordanţă cu viteza şi direcţia vântului şi ale curentului, înscrise în hărţile elaborate pentru acest scop prin grija sa; prin organele de specialitate va elabora scenarii de prognozare pentru evidenţierea unor posibile situaţii de poluare şi va iniţia colaborări internaţionale pentru supravegherea de la distanţă; 
   3. asigură hărţi cu zonele sensibile care trebuie protejate: 
   a) zonele în care viaţa speciilor de plante şi animale este ameninţată; 
   b) zonele de pescuit, de reproducere a peştilor şi amenajările pentru acvacultură; 
   c) zonele speciale de protejare a mediului şi rezervaţiile naturale; 
   d) zonele irigate; 
   e) construcţiile industriale; 
   f) instalaţiile de manipulare, stocare şi distribuire a hidrocarburilor sau alte instalaţii similare; 
   g) plajele, amenajările turistice şi alte zone de agrement; 
   h) porturile mari, porturile turistice; 
   i) zonele locuite. 
    În plus faţă de factorii de sensibilitate cunoscuţi, vor fi luaţi în considerare şi factorii socioeconomici pentru a se determina priorităţile şi tehnicile de curăţare; 
   4. asigură hărţi cu posibilele surse de poluare bazate pe analiza de risc; 
   5. determină zonele prioritar a fi protejate, conform hărţilor zonelor sensibile, luând în considerare: 
   a) disponibilitatea informaţiei asupra locului; 
   b) disponibilitatea surselor de protecţie în zonă; 
   c) importanţa relativă a diferitelor necesităţi; 
   d) modificările datorate factorilor sezonieri (vacanţe, perioade de reproducere a peştilor şi păsărilor); 
   e) schimbarea de prioritate (când o altă resursă ce urmează a fi protejată este afectată înaintea luării oricărei măsuri de protecţie); 
   f) permisiunea de a se utiliza dispersanţi; 
   6. selectează tehnicile ce urmează a fi folosite în timpul operaţiunilor, luând în considerare: 
   a) cea mai potrivită strategie de curăţare pentru fiecare tip de ţărm, amploarea poluării şi caracteristicile agentului poluant; 
   b) echipamentele corespunzătoare, în acord cu zona şi cu condiţiile climatice şi hidrologice specifice momentului; 
   c) cea mai potrivită combinaţie a tehnicilor de depoluare; 
   d) restricţiile indicate pe hărţi; 
   7. ia în considerare următoarele acţiuni pentru a hotărî modalităţile de mobilizare a echipamentelor: 
   a) depozitarea echipamentelor de intervenţie în zonele de risc ridicat, pentru a se asigura un răspuns rapid şi eficient; 
   b) modalitatea de stocare a echipamentelor în depozite centrale sau în zone de risc din punct de vedere al preţului de transport şi al posibilelor întârzieri în cazul unei intervenţii; 
   c) inventariarea echipamentului existent şi metodele de transport al echipamentului, ce vor fi înscrise în baza de date a SP al CODM. Baza de date va cuprinde liste cu echipamentele pe tipuri şi calităţi, metodele de transport al acestora şi serviciile autorizate pentru distribuirea şi amplasarea echipamentelor; 
   d) perfectarea cu companiile private a contractelor pentru echipamentele şi serviciile asigurate sau a protocoalelor de colaborare, dacă sunt acordate ca ajutor; 
   8. evaluează fiecare metodă de depozitare în funcţie de factorii de mediu şi determină metodele ce urmează a fi utilizate, în concordanţă cu reglementările naţionale curente; 
   9. solicită suplimentarea cu frecvenţe radio, dacă este cazul; 
   10. cuantifică pagubele în urma poluării cu hidrocarburi, în vederea obţinerii de despăgubiri de către autorităţile române de la poluator; 
   11. solicită instituţiilor abilitate să emită avize către navigatori cu privire la zona afectată; 
   12. creează şi menţine baza de date privind: 
   a) recepţionarea informaţiei; 
   b) acţiunile întreprinse ca răspuns la informaţia primită; 
   c) utilizarea forţei de muncă, a echipamentului, a materialelor şi a fondurilor; 
   d) reactualizarea anexelor; 
   e) activităţile în cadrul Planului regional de contingent la Marea Neagră; 
   f) activităţile de implementare a actelor normative elaborate de Comunitatea Europeană în domeniul protecţiei civile - accidente de poluare marină etc.; 
   13. dezvoltă programele de întreţinere (planuri pentru curăţare, reparaţii şi conservare a echipamentului care a fost utilizat), pentru a asigura un nivel ridicat, operaţional al echipamentului de răspuns; 
   14. întocmeşte documentaţia şi raportul final pentru formularea cererilor de compensare a pagubelor ale diferitelor persoane fizice sau juridice. 
   Art. 18. -  Divizia pentru operaţii maritime are în componenţă: 
   - ANR; 
   - Agenţia Română de Intervenţii şi Salvare Navală; 
   - Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale "Radionav" - Constanţa; 
   - Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime Constanţa" - S.A.; 
   - Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa; 
   - Statul Major al Forţelor Navale; 
   - Societatea Naţională a Petrolului "Petrom" - S.A., Sucursala Petromar Constanţa; 
   - Spitalul Universitar Port Constanţa; 
   - Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Constanţa; 
   - D.A.D.L.; 
   - Societatea Comercială "Oil Terminal" - S.A. Constanţa; 
   - Compania Naţională "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A.; 
   - organizaţii neguvernamentale, voluntari; 
   - Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; 
   - Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa; 
   - Societatea Comercială "Rompetrol Rafinare" - S.A.; 
   - agenţiile de protecţia mediului din Constanţa şi Tulcea; 
   - Garda de Mediu din Constanţa şi Tulcea; 
   - Compania AIR ADRIA - S.R.L.; 
   - Compania de Remorcare Maritimă "COREMAR" - S.A.; 
   - alte societăţi comerciale, inclusiv şantierele navale; 
   Art. 19. -  Divizia pentru operaţii terestre are următoarea componenţă: 
   - IPCJ Constanţa şi IPCJ Tulcea; 
   - D.A.D.L.; 
   - Autoritatea Navală Teritorială Constanţa/Autoritatea Navală Teritorială Tulcea şi căpitanii de port; 
   - consiliile judeţene Constanţa şi Tulcea; 
   - agenţiile de protecţie a mediului din Constanţa şi Tulcea; 
   - Garda de Mediu din Constanţa şi Tulcea; 
   - Brigada de Pompieri "Dobrogea" a judeţului Constanţa; 
   - Statul Major al Forţelor Navale; 
   - Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime Constanţa" - S.A.; 
   - Societatea Comercială "Oil Terminal" - S.A.; 
   - Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa; 
   - inspectoratele de poliţie ale judeţelor Constanţa şi Tulcea; 
   - comandamentele teritoriale de jandarmi Constanţa şi Tulcea; 
   - organizaţii neguvernamentale; 
   - Agenţia Română de Intervenţii şi Salvare Navală; 
   - Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Constanţa; 
   - Prefectura Constanţa şi Tulcea, municipalităţi; 
   - Centrul Meteorologic Regional; 
   - Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa; 
   - companii specializate pentru depoluare; 
   - alţi agenţi economici.